Frunzele verzi de afin se recoltează toamna şi se usucă la temperatura camerei, după care pot fi folosite ca tratament, sub formă de pulbere (luată sublingual), macerat, infuzie, decoct, tinctură. După un tratament continuu de trei săptămâni cu aceste frunze este necesar să se facă o pauză de cel puţin o săptămână, apoi, după caz, poate fi reluat.
Maceratul din frunze de afin este puternic astringent, diuretic şi antiseptic urinar. Reduce nivelul glicemiei, făcându-l astfel un remediu foarte eficient în cazul diabeticilor, dar şi celor aflaţi într-o stare pre-diabetică. Dacă este foarte bine filtrat (printr-o bucată deasă de ţesătură), poate fi folosit şi sub formă de apă de ochi, în cazurile de conjunctivită.
Decoctul de frunze sau de scoarţă de afin se aplică local, sub formă de comprese, pe ulceraţii, sau se poate face gargară, atunci când ulceraţiile se află la nivelul gurii şi gâtului. În timp ce fructele proaspete de afin au efect laxativ, cele uscate sunt puternic astringente, fiind folosite în tratarea diareei, chiar şi la copii. În plus, afinele îmbunătăţesc vederea, ajută în tratamentul venelor varicoase, hemoroizilor şi fragilităţii capilare etc.